Ivan, co ies'a deventà nfermier?
Ivan Mattei: Perdrët à dut scumencià scialdi abenëura. Cun 16 ani sons jit pra la Crëusc Blancia, n iede tla grupa di jëuni, pona ei fat servisc ativamënter. Chësc me savova scialdi nteressant y bel. N iede me ei mpensà che pudësse fé chësc nce sciche lëur, a na maniera plu prufesciunela. Perchël me ei scrit ite tl Zënter universiter de furmazion per i mestieres saniteres Claudiana, ulache é fat l bachelor de nfermieristica y plu tert mo n master de nfermieristica d'emergënza a Roma. Da cater ani incà lëuri śën tlo tla sënta a Bulsan. 

Cie te faszinea pa a lauré tl zënter d'emergënza?
L ie n lëur da truepa variazion. N ne sà mei coche l di deventerà - chiet, stressant o estremamënter mpeniatif. N à da n fé cun dut: jënt de tëmp, jëuni, mutons, emergënzes nternistiches, chirurgiches o traumatologiches. L ie dut leprò. Y propi chësc l fej nteressant. N mpera for inò, l ne n'ie mei da stufé, nce sce n viv datrai la stories plu assurdes. 

Co fejes'a a resté calm te la situazions de stress?
La gheneda ie da stramp mpurtanta. Sce son nervëus o stressà, ne n’sons bon de ti judé a deguni, no a mé nstës, no a pazienc y pazientes. N mpera truep cun l'esperienza. Plu che n à udù y plu saurì che l ie a manejé cërta situazions. Y ie ne son belau mei da sëul. L ie for zachei che à bele vivù vel' da de tel o cun chël che n lëura bën deberieda. N bon team fej ora scialdi. 

Tla sënta d'emergënza anconten jënt te mumënc scialdi vulnerabli. Co te cumportes'a ilo?
N ne daussa mei se desmincë: per nëus suzed truepa cosses uni di, per i pazienc y la pazientes iel na situazion de ezezion assoluta. Chël che ie per nëus routine possa vester na mudazion de vita per ëi. Perchël iel debujën de respet, pazienza y cumprenscion. Datrai muessen spieghé la cosses doi iedesc, datrai bel plan, datrai scialdi achiet. Iust iló ie l respet scialdi mpurtant. 

Cie mpurtanza à pa l respet tl team?
Na mpurtanza scialdi granda. Tl zënter d'emergënza lëura truepa grupes defrëntes deberieda: dutores, personal de cura, saniteres, ulenteres. Suvënz lëuren uni di cun d'autri cunlauradëures. Zënza respet un cun l auter, ne vala nia, dantaldut nia te situazions de stress. Perchël iel mpurtant a lauré deberieda, fé proes y simulazions y nce passé mumënc deberieda ora dl servisc. N mpera a se cunëscer, n sà chi che à ciun ponc stersc y n possa se sustenì un cun l auter. 

Cie aprijeies'a tu l plu da ti coleghes?
Dantaldut l'esperienza de chëi che lëura da dejeneies incà tl servisc d'emergënza. Te situazions ries mantën ei for la calma. Sce ëi ie daujin y juda pea va dut plu saurì. D'autri ie particularmënter pazienc, d'autri ie scialdi boni de fé cër lëures. Propi chësta varietà fej ora n bon team. 

L respet scumëncia suvënz da té nstës. Co fejes'a cun l pëis de ti lëur?
Chësc ie n pont mpurtant. Suvënz ne iesen nia boni de lascé l lëur cun la uniforma te spedel, dantaldut nia te caji grieves, cun mutons o te caji de mort. Perchël iel debujën de n balanz. Per mé ie l sport, mi hobbies y l tëmp liede mpurtanc. N muessa mëter a verda sun sé nstësc, scenó patësc la pazienza y cun chësta nce l respet. Pauses y dis liedesc ie de bujën per pudëi fé chësc mestier giut alalongia. 

Iel pa mumënc te chëi che te vives na stima particulera?
Sci. Sambën fej n rengraziamënt bon. Ma datrai iel mo plu bel canche zachei dij: Ie vëije che l vën laurà tlo, nce sce é messù aspité giut. Chësta cumprenscion y chësc recunescimënt desmostra che n vën udui. Chël dà de reviers truep. 

kt/tk